miercuri, 27 iulie 2011

POVEȘTI DIN FOLCLORUL ARMEAN




PIL-PUGHI ÎL ÎNVAȚĂ CARTE PE

MĂGARUL LUI MELIC  ȘAHNAZAR



Odată Melic Șahnazar l-a chemat la sine pe Pil-Pughi și i-a zis:
- Pughi, ai putea să-l înveți carte pe măgarul meu fără coadă ?
- Da de ce să nu pot ?
- De cât timp ai nevoie și cum să te răsplătesc ?
- Am nevoie de nici mai mult nici mai puțin de 15 ani și ca răsolată va trebui să-mi dai opt puduri de grâu.
- Bine, fie cum zici tu, dar să știi că dacă nu-l  înveâi carte pe măgarul meu, am să poruncesc să ți se taie capul.
- Să trăiți ! Așa să fie, răspunse Pil-Pughi.

Când a dus măgarul acasă și-i povesti nevestei sale de înțelegerea cu Melic, ea a început să bocească și să-l ia cu binișorul pe bărbat, rugându-l să întoarcă măgarul și să-și ceară iertare de la melic, deoarece nu s-a auzit de vreun măgar cărturar.

- Ah, femeie, de ce-ți faci inima rea ? In acești 15 ani garantat că moare cineva din noi: sau eu, sau măgarul sau Melic Șahnazar.




CINE ȘI CU CE LUCREAZĂ

 -
Pughi, cam de ce mie mi-a însurit barba, iat ție capul ? întrebă Melic Șahnazar
- Nimic de mirare. Eu am lucrat cu capul, iar tu cu gura, răspunse Pil-Pughi.











CÂTE LIMBI SUNT PE LUME


Melic Șahnazar l-a chemat la sine pe Pil-Pughi și l-a întrebat:
- Câte limbi sunt pe lume ?
- Două sute una.
- Și câte cunoști tu ?
- Două sute.
- Bine ! S-a bucurat Melic. Adineauri s-a apropiat de mine un om și m-a întrebat ceva, dar n-am înțeles nimic. Hai să mergem la el și să vedem ce-a vrut să-mi spună.
- Dar l-ai întrebat din ce țară vine omul acela ?
- Din India, răspunse Melic Șahnazar.

Pil-Pughi s-a scărpinat la ceafă și a zis:
- Aș merge însă din toate limbile astea, anume indiana n-o cunosc...












SALO  ȘI  VARTAZAR





Salo vopsea tavanul terasei, iar vecinul său Vartazar șinea scara să nu cadă.
Peste un timp Vartazar țipă:
- Salo, mi-au amorțit mâinile, Ține-te bine de perie că eu dau drumul scării.












AJUTORUL LUI OBOS
In satul lui Obos au fost furate niște oi. Țăranii s-au adunat și se întrebau cam cine ar putea să fie hoțul.

Cineva i-a sfătuit să se adreseze lui obos. El garantat că le va ajuta să găsească hoțul.

Obos s-a gândit cât s-a gândit și a zis:
- Oile le-a furat cel care a deschis ușa.
- Nu v-am spus eu, că Obos o să ne ajute să găsim hoțul ! se lăudă cel, care propusese să-i ceară sfatul.













DATORIA LUI EMIN


Inspectorul Emin Varosi a împrumutat niște bani de la un țăran.
- Când o să mi-i dai înapoi ?
- Pe data de patruzeci, răspunse Emin.
- Ar fi bine dacă mi i-ai înapoia  ceva mai devreme.
- Bine, am să ți-i dau la treizeci și șase...

Țăranul s-a dus acasă, s-a gândit cât s-a gândit și și-a dat seama că în lună nu-s decât treizeci și una de zile.

- Ascultă, păi luna nu are treizeci și șase de zile...
- Când o să aibă treizeci și șase, atunci am să-ți întorc datoria, răspunse Emin.











EMIN  LA  TÂRG


Nevasta i-a dat lui Emin două bancnote de câte 5 ruble fiecare și a zis:
- De cinci ruble să cumperi ulei, iar de cinci - cașcaval.
Emin s-a dus la târg. Însă peste o oră s-a
întors cu mâinile goale.

- Auzi, femeie, așa...și nu mi-ai spus de care ruble să cumpăr ulei și de care să cumpăr cașcaval.













EMIN ȘI FRUNZELE DE DAFIN
Emin Varosi s-a îmbolnăvit. Nevastă-sa l-a vizitat la spital și i-a adus într-o ulcică de
lut  niște sos cu frunze de dafin.

Emin a luat ulcica, și-a aruncat ochii în ea și a văsrat sosul jos.

- De câte ori ți-am spus să nu fierbi mâncarea sub copac ? o mustră Emin cu toată seriozitatea.





BOIANGIUL


- Cum crezi, este sub pământ vreun boiangiu ? îl întrebă Ruben pe unul din prietenii săi.

- De unde-ai mai luat-o că sub pământ trebuie să fie boiangiu ?

- Dacă nu-i, să-mi spui cine vopsește atâta amar de sfeclă ?










Fiți isteți și năzdrăvani și bucurați-vă de vacanță !                        Pe curând !