Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenușie
Și-un cocoș împintenat
S-au suit și stau la sfat:
- "Ia te uită, mă rog ție,
Cât de sus ne-am înălțat ! ..."
Și, deodată, cu glas mare,
Începură amândoi
Să cotcodăcească-n soare :
- "Nimeni-nu-mai-e-ca-noi !...
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi !..."
Dar de sus, din corcoduș,
Pitulându-se-ntre foi,
Mititel și jucăuș,
Le-a răspuns un pițigoi :
- "Câți-ca-voi ! Căți-ca-voi !...."
