marți, 12 iulie 2011

GHICITORI

Cine știe...să răspundă...




Ascuns în cămașa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuță,
Parcă sufli-n muzicuță.
(pepenele)










Soarele o coace,
Mâna o rupe;
Piciorul o calcă,
Gura o bea.
(strugurele - vița de vie)











Fețișoara
Cu rochița roșioară,
Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
(ceapa)







Cine se-ngrașă legat?
(dovleacul)






Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri și pe ogor,
Prin grădini și-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)








În grădina lui Pandele
E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roșii toate
Cu codițe-mperecheate.
(cireșele)






Șade moșul în cămară
Cu mustațile afară.
(morcovul)








Am cămăși nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(varza)







Ce-i roșu, măr nu-i;
Crește-n pământ, ceapă nu-i?
(sfecla)






Alba păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)







Șoricel cu aripioare
Poartă numele de floare.
(liliacul)









Voinicel cu cornișoare
Umblă cu casa-n spinare.
(melcul)







E bun dobitoc
Foarte încăpățânat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(măgarul)









Cine șade în cuibar
Ca un cocoloș de var?
(oul)





Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar vițeii mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)



Are-o coadă înfoiată,
Hoață este și șireată
Dar e vai de coada ei
Când dă peste ea Grivei.
(vulpea)











O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veverița)












Cât e vara - cucurigu!
Cucurigu - când da frigu!
Cine-i frate dumnealui?
Cum il cheamă?
Poți să-mi spui?
(cocoșul)









În aer ramurile-și are
Acest trofeu de vânătoare.
(cerbul)







Am trup, dar n-am corp;
Am gât, dar n-am cap;
Am mâneci, dar n-am mâini.
(cămașa)









Mândru, înalt și frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Și te poartă în spinare.
(calul)







Barbă are,
Popă nu-i
Coarne are
Vacă nu-i
(capra)











Am un dorobanț
Și e pus în lanț
(câinele)









Animalele din casa
Umblă pe sub masă
Când se întâlnesc
Rău se ciondănesc
(câinele și pisica)









Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Și te-aleargă în curtea toată.
(curcanul)









Cine umblă mult prin lume
Și tot se strigă pe lume?
(cucul)







Către soare se avântă
Dimineața-n zori și cântă.
(ciocarlia)










Animal cu trup tărcat
Și cu gât nemăsurat!
(girafa)








O șopârlă de cinci coți,
Hai, ghicește-o dacă poți
(crocodilul)







Are-un ac micuț și fin,
Zboară lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)









Parcă-i un curcan golaș
Și fricos și uriaș !
(struțul)








Are zeci de ace groase
Dar nu țese nici nu coase.
(ariciul)







Animal cu chip de om
Țopăie din pom în pom!
(maimuța)





Atunci când sunt în ogradă
Ga, ga, ga se iau la sfadă
Iar când sunt pe lângă lac
Baie întruna fac.
(gâștele)








Vine fuga pe cărare
Culegând la pietrișoare.
(găina)









Cine cântă toată vara
Prin fânețe cu ghitara?
(greierele)





La deal repede și fără ocol,
Iar la vale rostogol.
(iepurele)












Sunt mititel și drăcușor
Și mă hrănesc cu sânge de om.
(țânțarul)







Vara umblu după miere,
Iarna dorm să prind putere.
(ursul)









Cred că macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
După atâta mac-mac-mac
Pleacă să înoate-n lac.
(rața)





Zboară-n sus,
Zboară-n jos,
Neagră este
De la coada până la cioc.
(rândunica)







Mica, dar voinica,
In spate ridica
Sacul cu povara,
Sa-l duca la moara.
(furnica)






Are foi, dar nu e pom,
Îmbrăcată-i, dar nu-i om,
Iți spune multe povești
Și nu poți să-i mulțumești
( cartea )
















Noua frați într-un cojoc,
De-i mănânci, gura-ți ia foc.
( usturoiul )









Farfurie umblătoare
Cu cap, coadă și picioare.
( broasca țestoasă )







Patru frați stau într-o casă
Și de ploaie nu le pasă.
( nuca )







Harnic, mic si subtirel,
Trage ata dupa el.
( acul )







Nu-l întrebi
Și îți răspunde.
Cați în jur
Nu știi de unde
( ecoul )



Cine trece pe la poarta
Si cainii la el nu latra?
( vântul )



N-are culoare, n-are miros,
Dar la toţi e de folos.
( aerul )





Curelușă verde
Prin iarbă se pierde.
( șopârla )







În zadar te uiți la mine
Că te vezi numai pe tine.
( oglinda )








Cupe albe, parfumate
Pe un lujer așezate
Dacă le vei mirosi
Nasul ți-l vei gălbeni.
( crinul )







Clopoței mititei,
Albi și frumușei,
Pe o rămurică
Foarte subțirică
In rând așezați,
Foarte parfumați.
( mărgăritarul )







Primăvara când s-arată,
Prin grădini apar deodată
Ciorchini albi şi albăstrii
Din stelute, mii si mii.
( liliacul )





Primăvara înverzeste,
Vara umbrește,
Toamna rugineste,
Iarna încalzeste,
Hai acum, ghicește!
( copacul )







Luminoasă și ochioasă,
Strajă nopții la fereastră.
( luna )







Sta în apă pân’ la brâu
Și te trece peste râu.
( podul )








Se pun pe masă,
se taie, se împart,
dar nu se mănâncă.
( carțile de joc )









Patru Picioare are,
Să le miște nu e-n stare.
( scaunul )








Clopotel mititel,
Scoate capul din zăpadă,
Primăvara să o vadă.
( ghiocelul )









Uite ce urechi mari are!
Nasul este şi mai mare!
Pe potecă merge-agale.
De îi stă un pom în cale,
Il rupe ca pe o floare.
( elefantul )







Uite-o floare zburătoare!
Are aripi colorate,
Colorate și pudrate!
( fluturele )








Cenușiu, cu ochi sticloși
Și cu colții fioroși
Umblă-n haită prin pădure
Și oițe-ar vrea să fure.
( lupul )










Cine îndrăgește focul
Și-și spală mereu cojocul ?
Toarce-ntr-una cu mult spor
Fără furcă și fuior.
( pisica )





Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
( bradul )











Cinci pitici
Cinci voinici…
Cât îi vezi de mititei,
Faci cu ei tot ce vrei.
Scrii, joci mingea,
Împletești, palate construiești.
( degetele )




 

Ce copii inteligenți și


     frumoși.....