PLOAIE DE VARĂ
de Emilia Plugaru
Picături de ploaie caldă
Picură pe trotuare,
Un copil al nu ştiu cui,
Fericit aleargă, sare.
De la bloc îl vede tatăl
Şi îi strigă, supărat:
– Ce aştepţi, afară plouă,
Vin-acasă, imediat!
Dar deodată-şi aminteşte
Că şi el, când era mic,
Alerga desculţ prin ploaie:
– Bine, mai rămâi un pic…
|
|
|
|
|
|
|
|