sâmbătă, 2 iunie 2012

COPIILOR TERREI - de Ruxandra Constantinescu













Da, mulți copii sunt fericiți
Se joacă-n soare ocrotiți
Și mamele zâmbind duios
Le-arată cât e de frumos
Să fie harnici și cinstiți.









Dar câți copii plâng pe Pământ
Striviți de-un trai sărăcăcios,
Ce-n fericire nu mai cred
Și nici că binele în viață
Învinge răul odios.






Ei nu visează jucării
Și n-au timp de copilării.
În ochii lor e numai foame
Și disperatele lor mame
Cuprind la piept schelete vii.







Voi oameni mari, ce vă mândriți
Cu pruncii viștri fericiți
Ce bine-ar fi să vă gândiți
Că sunt pe lume-atâți copii
Cu nepăsare osândiți.







Ce bine-ar fi s-aveți în gând
Că toți copii-asemeni sunt
Și răspunzând de soarta lor
Sunteți părinții tuturor
Copiilor de pe Pământ.