ȘOAPTA VÂNTULUI de Lucia Muntean

  

ȘOAPTA  VÂNTULUI de  Lucia  Muntean Vântul iernii de la munte  Intr-o seară ne-a adus  Praful stelelor mărunte  Și la geamuri ni l-a pus.  A-nvelit apoi tot drumul  Cu covoare de mătase,  Destrămând sub ceruri fumul  Hornurilor de pe case.  Și-n văzduh zburând hoinarul  Printre fulgii cei ușori  I-a stins lunii felinarul,  Ascunzând-o după nori.  -Noapte bună, noapte bună !  Șoapta lui până la noi A venit ca să ne pună  Vise albe-n perne moi.