VESTITORI DE PRIMĂVARĂ de Aurora Luchian Mângâiaţi de-un soare blând, În hăinuţe mătăsoase, S-au ivit vioi, pe rând, Făcând plecăciuni sfioase. Albi ca fulgii de zăpadă, Şi codiţe delicate, Se prezintă ca să-i vadă Lumea. Ce flori minunate ! Şi pe cât par de gingaşe, Clătinându-se în vânt, Pe-atât sunt de pătimaşe S-anunţe că-s pe pământ S-a umplut pădurea toată, Un colaj de motocei ! Cine-s ei ? Vă spun îndată, Sunt vestiţii ghiocei ! |