Numit și “porumbelul - păun”, porumbelul cu coroană este una dintre cele mai frumoase păsări din lume.
Puțin cunoscut și relativ rar, porumbelul cu coroană este cel mai mare reprezentant al familiei Columbidae. Îmbrăcat într-o mantie albastră-azurie, cu pete albe și secțiuni rubinii, și cu o coroană sub formă de evantai dantelat, această pasăre emană eleganță și regalitate.
Porumbelul cu coroană este originar din Noua Guinee și câteva insule mici aparținătoare Indoneziei. Se cunosc trei specii aparținătoare genului Goura (al porumbeilor cu creastă), care se deosebesc prin aspectul crestei și dispunerea petelor maronii pe corp:
Porumbelul vestic cu coroana (Goura cristata): cel mai mare dintre cei 3, îmbrăcat în gri-albăstrui, cu secțiunile maronii dispuse pe spate și aripi. Discret la confluența maroului cu albastrul se dispune pe fiecare aripă câte o pată albă. La toate cele trei specii, ochii de rubin sunt încadrați de un machiaj de culoare albastru închis. La această specie, coroana fină este de aceeași culoare cu mantia albastră.
Porumbelul sudic cu coroană (Goura scheepmakeri): este cea mai rară dintre cele 3, fiind în pragul dispariției. Se deosebește de celelalte două prin pieptul și abdomenul de culoare roșu închis. În rest, coroana și mantia sunt de aceeași culoare cu cea a fratelui vestic, cu mentiunea ca petele albe de pe aripi sunt mai mari si mai bine evidentiate.
Porumbelul cu coroana Victoria (Goura victoria): este cea mai spectaculoasa specie. Petele maronii sunt situate doar pe piept, însă într-o proporție mai scăzută decât la cel sudic. În plus vârfurile aripilor, imediat sub petele albe, sunt țesute cu pene rubinii. Principala caracteristică a acestei specii este coroana mare, formată din pene asemănătoare celor din coada păunului, cu vârfurile albe.
La toate cele 3 specii ciocul este de culoare închisă iar picioarele maro închis.
Cele două sexe sunt aproape identice, masculul fiind puțin mai masiv decât femela.
Porumbelul cu coroană este cel mai mare porumbel din lume, având dimensiunile unei curci. Penajul este pufos și umflat, astfel încât după jumulire volumul corpului se micșorează drastic.
Această pasăre trăiește pe solul pădurilor mlăștinoase, pădurile de mangrove, dar și în pădurile de deal până la altitudini de 600 de metri. Preferă pădurile dese și răcoroase. Când sunt amenințați sau când înoptează porumbeii zboara pe crengile de jos ale copacilor.
În sălbăticie pot fi văzute grupuri de porumbei, de 2 până la 10 membri, care sondeaza solul în căutarea hranei. Intervalele de hrănire sunt dimineața și seara, în restul zilei păsările stând la răcoare în tufișuri sau în copaci. Porumbelul cu coroana se hrănește cu fructe, nuci sau semințe, dar și cu insecte sau reptile mici.
Porumbeii cu coroana se împerechează pe viață, cu toate acestea ritualul de curtare este elaborat și are loc în fiecare sezon de împerechere, ca și cum masculul și-ar redeclara atracția și sentimentele pentru partenera sa. Cuibul este construit de femelă cu bețe și iarbă aduse de mascul, pe ramurile inferioare ale copacilor.
Un singur ou este depus în fiecare an, de culoare albă și de mărimea unui ou de găina. După 28 de zile, puiul iese din ou, fiind golaș și fără ochi. Puiul este hrănit cu “laptele de porumbel”, o secreție albă, asemanatoare laptelui mamiferelor, produsă de către gușă. Doar porumbeii și flamingo au capacitatea de a secreta această substanță extrem de hrănitoare. În prima săptămână puiul este hrănit doar cu acest lapte. După 3 săptămâni el este deja cu pene și are primele tentative de zbor. Chiar și după ce părăsește cuibul, el continuă să fie hrănit de părinți timp de 3-4 luni.
Porumbelul cu coroana este o specie vulnerabilă, fiind protejat de lege. Specia este amenințată cu dispariția din cauza vânatului (se spune că are o carne foarte gustoasă), de comerțul cu animale de companie (din cauza aspectului fizic atractiv), dar și a distrugerii habitatului (defrișări intensive).
