|
CĂȚELUȘUL ȘCHIOP
de Elena Farago
Eu am numai trei picioare,
Și
de-abia mă mișc: țop, țop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă
"cuțu șchiop".
Frații mei ceilalți se joacă
Cu copiii toți, dar
eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu !
Și stau
singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Că tot șchiop voi fi
de-acuma
Și tot trist am să trăiesc.
Și când mă gândesc ce
bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe
drum !...
Cât sunt de frumoși copiii
Cei cuminți, și cât de
mult
Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,
Să mă joc și să-i ascult !
Dar
copiii răi la suflet
Sunt urâți, precum e-acel
Care m-a șchiopat pe
mine,
Și nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din răutate
Cu o piatră
în picior,
Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
De credeam că am să
mor...
Acum vine și-mi dă zahăr
Și ar vrea să-mi fie bun,
Și-aș
putea să-l mușc odată
De picior, să mă răzbun,
Dar îl las așa, să
vadă
Răul, că un biet cățel
Are inima mai bună
Decât a avut-o el.
|
|
|
|
|
|
|
|
