TOAMNĂ - de Octavian Goga

 

TOAMNĂ de Octavian Goga Văl de brumă argintie  Mi-a împodobit grădina,  Firelor de lămâiță  Li se uscă rădăcina.  Peste creștet de dumbravă  Norii suri își poartă plumbul,  Cu podoaba zdrențuită  Tremură pe câmp porumbul.  Și cum de la miazănoapte  Vine vântul fără milă,  De pe vârful șurii noastre  Smulge-n zbor câte-o șindrilă.  De vifornița păgână  Se-ndoiesc nucii, bătrânii,  Plânge-un pui de ciocârlie  Sus pe cumpăna fântânii.  Îl ascult și simt sub gene  Cum o lacrimă-mi învie:  Ni s-aseamănă povestea,  Pui golaș de ciocârlie.