| 
|  
 
 SIGUR  -  E  ROMÂNA !
 de Anatolie
 Un cotei şi-o pisicuţă,
Mică, dar drăguţă,
Şi coteiul nu prea mare,
 Dar ţâncan în floare,
 Se plimbă prin bătătură
 Ţinând ambi-o gură.
Cred că e ceva bizar,
 Altfel cum se poate oare,
 Într-o curte ambii cresc,
Şi în două limbi vorbesc.
 De mă fac eu cărturar
 Îi învăţ doar limba mea.
Ştiţi voi oare care-i ea ?!
- Sigur - e româna !
 
 
 
  
 |  |