| 
| 
| 
| 
|  |  | 
| AȘA E TOTDEAUNA TOAMNA
 
 
 
 Din pomul verde și frumos
 O frunză cade, încă una,
 Până se-aștern covor pufos, -
 Așa e toamna totdeauna.
 
 
 Și păsări zi de zi se duc,
 Ici- colo vezi doar câte una,
 Precum o nucă în vârf de nuc,
 Așa e toamna totdeauna.
 
 
 Pe câmp, pe case și pe flori
 Frumoase brume-și pun cununa
 Și-adoarme soarele în nori, -
 Așa e toamna totdeauna.
 
 
 
 
  |  |  |  | 
 |  |  |  |