VARA
de Duiliu Zamfirescu
Cu firea ei cea arzătoare
Sosit-a vara înapoi.
Toți pomii sunt în sărbătoare
În tei stă floare lângă floare...
E dulce vara pe la noi !
Când dimineaţa se iveşte Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă întinereşte Iar, deşteptată de pe prund, Cireada satului porneşte...
În urma ei un roi de grauri, Ca nişte valuri cenuşii, S-amestecă prin bălării. S-aşază-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum. Şi cum se duc, - acum ş-acum Se mai zăresc încă o dată, Ca rămăşiţa unui fum.
|